Cererea de autonomie a unui grup de secui a luat o noua turnura. Recent, liderii Adunarii Nationale a Secuilor au semnat un acord de colaborare cu o organizatie suspectata de terorism: Forumul Uighur, una dintre organizatiile separatistilor din provincia chineza Xinjiang. Provincia Autonoma Uighur-Xinjiang este cea mai vestica, dar si cea mai mare unitate administrativa din Republica Populara Chineza. Poporul uighur este majoritar in aceasta regiune, conform recensamantului din 1982, populatia atingand sase milioane de persoane. Emigratia sustine ca datele publicate de oficialii chinezi nu sunt reale, iar numarul populatiei este in jur de 20 de milioane. Uighurii sunt musulmani si au propria limba, uighura, iar tara pe care vor sa o infiinteze o numesc Turkistanul de Est. Modelele OEP si PKK Primele miscari nationaliste in aceasta regiune au aparut la inceputul anilor '80, odata cu demararea unor programe de cercetare in domeniul nuclear si spatial, iar gruparea separatista a copiat actiunile Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) si ale Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Autoritatile chineze au intervenit brutal, arestand si torturand mii de activisti. Imediat dupa destramarea Uniunii Sovietice promotorii independentei si-au mutat centrele de actiune in capitalele europene si in Statele Unite ale Americii. Dupa atacul asupra Turnurilor Gemene din SUA, China a profitat de moment si s-a oferit sa se implice in lupta impotriva terorismului, iar prima grupare de care "a avut grija" a fost Miscarea Islamica din Turkistan de Est (MITE). De altfel, MITE figureaza pe lista organizatiilor teroriste internationale intocmite de autoritatile de la Casa Alba. In momentul de fata in capitalele lumii exista peste o suta de celule ale separatistilor uighuri, entitati prin care se racoleaza noi militanti si se strang fonduri pentru organizarea unor noi actiuni militare si non-militare impotriva Chinei. Activitate terorista Organizatii ale uighurilor pot fi intalnite in mai multe state cum ar fi Belgia - unde functioneaza Asociatia Uighura, respectiv Uniunea Tinerilor Uighuri, Anglia sau Olanda unde isi desfasoara activitatea Casa Uighura. Cele mai multe birouri ale organizatiei uighurilor se afla insa in Kazastan si Kirghizia. Moscova este de asemenea unul dintre cele mai importante centre ale separatistilor, aici activitatea organizatiei fiind coordonata de Serip Haje, intrat in vizorul serviciilor secrete ruse in urma legaturilor acestuia cu mai multi cetateni din Orientul mijlociu, suspectati de terorism. In Canada, Australia si Statele Unite ale Americii de asemenea sunt inregistrate filiale ale organizatiei. Intr-un document emis de Congresul american se vorbeste pe larg despre activitatea terorista a gruparilor separatiste uighure. Primele atacuri de tip terorist, avand ca autori etnici uighuri au fost inregistrate la inceputul ultimului deceniu al secolului trecut. Aria de actiune a acestora initial se restrangea la cateva orase din Provicia Xinjiang. Militantii uighuri au fost depistati de serviciile secretre occidentale in taberele de antrenament ale unor organizatii teroriste ce se pregateau in Afganistan si mai recent in Iran. Dupa atentatul din 9 septembrie 2001 liderii comunisti din China au condamnat in termeni duri actiunile teroriste si s-au pronuntat in favoarea eradicarii miscarilor teroriste. In 20 septembrie Beijing a oferit "ajutor neconditionat" in lupta impotriva terorismului, iar a doua zi ministrul de Extern al Chinei, Tang Jianxuan, a avut o convorbire telefonica cu secretarul de stat american, Colin Powell, ocazie cu care s-a incheiat o intelegere privind colaborarea intre cele doua mari puteri. Conform acesteia, China contribuia la lupta antiterorista in domeniul informational fara amestec militar. In decembrie 2001, la biroul FBI din Beijing, reprezentantul SUA, Francis Taylor, (coordonatorul Departamentului de Stat de Lupta Antiterorista) a purtat mai multe discutii cu oficialii chinezi despre activitatea organizatiei teroriste din "Turkistanul de Est". Oficialul american a confirmat ca "mai multi cetateni din vestul Chinei s-au inrolat in Al-Queda". La 26 august 2002, adjunctul secretarului de stat american Richard Armitage a declarat ca Miscarea Islamica din Turkistanul de Est a fost introdusa pe lista organizatiilor teroriste. Conform unor informatii remise de ambasada SUA la Beijing, organizatia uighura a planificat un atac terorist impotriva misiunii diplomatice a SUA in Kyrghistan. Conform Amnesty International mai multe persoane de etnie uighura sunt detinute si interogate in celebra inchisoare din Guantanamo. Autoritatile americane au eliberat o parte din prizonierii uighuri care, fara sa aiba dreptul de a alege o tara de destinatie, au fost expulzati si returnati in China. Liderii uighurilor sustin ca sunt victimele regimului comunist din China si revendica peste zece mii de detinuti politici care sunt detinuti si torturati in inchisori. Primele contacte La inceputul acestui an, liderii secuilor autonomisti au avut primele contacte cu conducerea Forumului Uighur cu sediul in Germania. Initial a fost declarat doar un schimb de experienta, iar ulterior au fost demarate negocierile pentru semnarea unui acord de colaborare intre cele doua organizatii. Semnarea documentului trebuia sa aiba loc cu ocazia ultimei Adunari Nationale a Secuilor programata de Rusaliile romano-catolice. Planul a fost dat peste cap de protestele bisericilor istorice din Ardeal care au cerut imperativ stabilirea unei noi date cand sa se desfasoare actiunea pregatita de autonomistii secui. Dupa lungi negocieri evenimentul a avut loc in Ditrau, judetul Harghita in data de 18 iunie a.c. Delegatia uighura nu a participat la eveniment fiindca i s-a refuzat eliberarea vizelor de calatorie in Romania. In aceste conditii, presedintele Consiliului National Secuiesc, Jozsef Csapo, si vicepresedintele organizatiei, Attila Tulit, s-au deplasat la sediul Forumului Uighur din München si au parafat acordul in data de 5 iunie a.c. Din partea uighurilor documentul a fost semnat de presedintele, respectiv prim-secretarul Forumului, Perhet Muhammet si Din Umit Hamit Agahi. Intelegerea Documentul semnat de liderii celor doua organizatii are doar doua paragrafe, iar continutul este unul evaziv, care sub nici o forma nu necesita mai multe runde de convorbiri si dezbateri, dar nici deplasarea liderilor Consiliului National Secuiesc in Germania. In continuare, redam integral continutul documentului publicat pe pagina oficiala de Internet a Consiliului (http://www.sznt.ro): "Tratat Consiliul Permanent al Consiliului National al Secuilor, reprezentant al poporului secuiesc, si membrii emigratiei Forumului Uighur, avand in vedere legaturile istorice ale poporului uighur, incheiem prezenta intelegere pentru studierea trecutului comun, colaborare periodica in vederea realizarii intereselor comune. Trecutul de mai multe secole al celor doua popoare ne determina sa descoperim si sa cultivam trecutul nostru comun; sa-l interpretam si sa-l consideram ca pe o relatie de fraternitate. Noi, reprezentantii organizatiilor noastre, am semnat ca semn al recunoasterii colaborarii periodice si fructuoase intre noi. Presedintele CNS, Jozsef Csapo Presedintele Forumului Uighur, Perhet Muhammet Vicepresedintele CNS, Attila Tulit Secretarul General al Forumului Uighur, Bin Umit Hamit Agahi" Dupa semnarea acestui tratat, in urma unei investigatii efectuate de cadre ale Serviciului Roman de Informatii, colaborarea dintre secui si uighuri a ajuns in atentia DIICOT. In plus, din surse ale Parchetului am aflat ca CIA, celebrul serviciu secret american, a cerut date partii romane privind aceasta asociere a secuilor cu o grupare terorista care a atacat in trecut o ambasada a SUA. Ieri ziarist comunist, azi autonomist secui Organismul politic suprem al secuilor, cu pretentii de autonomie, este Consiliul National al Secuilor (CNS), iar legislativul a fost denumit Adunarea Nationala a Secuilor (ANS), coordonata de fostul ziarist sustinator al agriculturii socialiste, deputat si senator UDMR in perioada 1990-2000, dr. Jozsef Csapo. Liderul gruparii nu are legatura directa, prin origini sau activitate, cu secuii si cu tinutul Secuiesc. Prima initiativa de obtinere a autonomiei teritoriale a tinutului Secuiesc dateaza din ianuarie 1919. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, printr-un artificiu politic, s-a obtinut de catre liderii maghiarilor din Transilvania, o autonomie improprie, prin realizarea administratiei Regiunii Autonome a Maghiarilor. Tinutul Secuiesc, in conceptul organizarii teritorial-administrative din perioada dualista inseamna comitatele Trei Scaune (judetul Covasna de azi), comitatele Ciuc, Gheorgheni si Odorhei (judetul Harghita de azi) si comitatul Mures (partea estica a judetului Mures de azi). Dupa evenimentele din 1989, ideea autonomiei teritoriale a fost relansata, initial de bisericile istorice din Ardeal, in cadrul unor forumuri civice. Cu timpul, cel mai mare sustinator al autonomiei tinutului Secuiesc a devenit parlamentarul UDMR Jozsef Csapo. Acesta, oradean, este de profesie agronom si a lucrat decenii intregi in presa comunista, publicand articole despre agricultura socialista in oficioasele regimului dictatorial. Csapo, inca din primul sau mandat de deputat UDMR, in perioada 1990-1992, a facut mai multe demersuri legislative pentru castigarea autonomiei tinutului Secuiesc. In perioada 1992-2000, cand a ajuns senator, acesta a elaborat sapte-opt proiecte de lege care vizau acelasi scop. Nici una dintre initiativele parlamentarului maghiar nu a avut sorti de izbanda, ele fiind de regula respinse chiar in comisia juridica a Senatului. Csapo i-a dat termen lui Basescu Ultima miscare a ANS a fost organizarea unei adunari nationale in data de 18 iunie a.c. in localitatea Ditrau, situata la opt km de orasul Gheorgheni. Cu aceasta ocazie a fost elaborata si o rezolutie privind principiile autodeterminarii interne a poporului secuiesc si au fost concepute o serie de scrisori ale caror destinatari sunt presedintele Romaniei si Ungariei, prim-ministrii de la Bucuresti respectiv de la Budapesta. Liderii secuilor autonomisti au acordat un termen de trei luni presedintelui Basescu pentru demararea tratativelor pentru infintarea autoguvernarii secuiesti. In caz contrar organizatia ameninta ca va lua masuri ferme si va cere rediscutarea Tratatului de la Trianon. Astfel, conform documentului remis de ANS, alcatuita din reprezentantii tuturor secuilor, s-a declarat dreptul la autodeterminare a poporului secuiesc, parte integranta a natiunii maghiare si pe baza acestui drept, autoguvernarea interna a tinutului Secuiesc. Au fost stabilite hotarele provizorii ale tinutului Secuiesc, cuprinzand scaunele secuiesti istorice, asa cum au fost prevazute in propunerea legislativa cu privire la Statutul de Autonomie al tinutului Secuiesc, adoptata de Consiliul National Secuiesc si inaintata Parlamentului Romaniei. Adunarea Nationala a Secuilor a formulat si adoptat o serie de principii ale autoguvernarii interne: egalitate deplina si efectiva tuturor locuitorilor si popoarelor din tinutul Secuiesc! Poporul secuiesc are dreptul de a se instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizii alesi din sanul sau, are dreptul de a beneficia de mijloacele de protectie necesare pastrarii identitatii sale nationale, are dreptul de a fi reprezentat in corpurile legiuitoare in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc si de a dispune de organele administrative, deliberative, executive si legislative proprii; asigurarea puterii la nivel regional, care dispune de autoritate deliberativa constituita prin mijloace democratice, de o larga autonomie si de mijloacele necesare exercitarii competentelor de autoguvernare; realizarea unei structuri regionale in cadrul tinutului Secuiesc care sa dispuna de nivelurile de putere adecvate aplicarii efective a subsidiaritatii si autoguvernarii, principii ce trebuie avute in vedere de catre Romania in cursul procesului de aderare la Uniunea Europeana; egalitate pentru fiecare cult religios recunoscut de stat; realizarea unui sistem social si politic caracteristic statului de drept in viata publica; garantarea democratiei directe si indirecte; garantarea dreptului la proprietate, sanse egale si solidaritate in activitatea economica; autonomie economica si financiara; impozitele din teritoriu sa revina in proportie de 90% tinutului Secuiesc. In urmatorul capitol a rezolutiei, ANS "revendica aplicarea in Romania a normelor practicate in cadrul Uniunii Europene, prin care poporul secuiesc, asemeni comunitatilor autonome din Uniunea Europeana, sa-si poata exercita neingradit dreptul la autodeterminare prin autonomia tinutului Secuiesc; inceperea tratativelor din partea Presedintelui, Parlamentului si Guvernului Romaniei cu Consiliul National Secuiesc despre infiintarea tinutului Secuiesc ca regiune autonoma administrativa si semnarea tratatului, avand ca obiect, recunoasterea autonomiei tinutului Secuiesc pana in data de 30 septembrie 2006." In cazul nerealizarii acestui tratat, Consiliul National Secuiesc va convoca in toamna anului 2006 Adunarea Nationala a Secuilor in scopul stabilirii masurilor de exercitare a dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc. Dar si pentru a revendica de la Marile Puteri semnatare ale Tratatului de la Trianon refacerea dreptului colectiv al maghiarilor din Transilvania si al secuilor de care sunt privati de 86 de ani. De asemenea, vor fi initiate demersuri pe langa Natiunile Unite si Uniunea Europeana pentru garantarea printr-un tratat international a statutului autonom al tinutului Secuiesc, ca mod de recunoastere a dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc. Trebuie mentionat faptul ca in cea mai mare parte revendicarile secuilor privind autonomia sunt unele corecte. Cu toate acestea, ele nu trebuie formulate pe baza principiilor etnice.

Luca ILIESCU